Cireșele, alături de căpșuni și vișine, sunt cele mai căutate și apreciate fructe de sezon, acum, în lunile mai-iunie. Cresc în mod natural la noi în țară, ceea ce le face și mai valoroase pentru că, după cum bine știi, și am mai menționat și cu alte ocazii, este important să mâncăm produse din zona în care locuim și în sezonul în care acestea sunt disponibile.

În lume există peste 1.000 de soiuri de cireșe. Indiferent că sunt amare, sălbatice, negre sau obișnuite, o porție zdravănă de cireșe înseamnă o porție zdravănă de sănătate pe care o aduci organismului tău. Când mănânci cireșe nu doar papilele tale gustative se bucură, ci întregul corp îți mulțumește, căci beneficiile lor sunt multiple. Lucrează pe diverse planuri – de la echilibrarea tensiunii arteriale la prevenirea cancerului, de la reglarea tranzitului intestinal la normalizarea somnului, de la ameliorarea durerilor articulare la scăderea grăsimii abdominale.

Prin urmare, cireșele depășesc stadiul de simplu aliment, devenind adevărate medicamente naturale pe care le consumi cu plăcere, cu costuri minime dar beneficii fabuloase.

Ce conțin cireșele?

Cireșele au un conținut ridicat de apă, peste 70%. Au zaharuri, săruri minerale precum potasiu, fosfor, calciu, magneziu, seleniu sau fier, multe vitamine: B1, B2, B3, B5, B6, B9, C și E, dar și fibre. Iar conținutul ridicat în provitamina A (carotenoizi), polifenoli, antocianine, bioflavonoizi, le clasifică printre cele mai bogate fructe în antioxidanți, dacă nu chiar cele mai bogate.

În plus, cireșele sunt o sursă bună de triptofan, serotonină și melatonină, substanțe care se influențează una pe cealaltă și care conlucrează la starea ta de bine.

Triptofanul, aminoacid esențial – adică nu poate fi sintetizat de către organism, ci trebuie adus prin alimentație – este un precursor al vitaminei PP, dar și al melatoninei și serotoninei.

Serotonina este un neurotransmițător cunoscut și sub numele de „hormonul fericirii”, iar melatonina este un hormon secretat în special de către glanda epifiză, răspunzător de ritmul nostru circadian. Creșterea producției de melatonină face să apară somnul. Secreția de melatonină este determinată de prezența serotoninei, iar aceasta este eliberată în prezenta triptofanului. Iată un lanț interesant de legături rezolvat cu succes prin consumul de cireșe.

Iată ce beneficii îți aduce consumul de cireșe:

Efect antiinflamator

Sunt bogate în antioxidanți și compuși antiinflamatori care susțin combaterea stresului oxidativ și a inflamațiilor.

Inflamația este modul natural al organismului de a răspunde la boală sau la rănire. Dacă pe termen scurt poate fi de ajutor, pe termen lung inflamația este implicată în multe afecțiuni cronice.

Studiile de specialitate demonstrează că antocianinele conținute de cireșe au puterea de a reduce inflamațiile din organism. Consumul a 20 de cireșe pe zi, au un efect de 10 ori mai puternic asupra inflamațiilor din organism decât o aspirină, afirmă cercetătorii din cadrul Centrului Human Nutrition Research de la Universitatea din California.

Deși o dietă bogată în fructe, legume și fibre poate ajuta la reducerea inflamației, cireșele sunt deosebit de benefice ca parte constituientă a unei diete antiinflamatorii.

Susținerea siluetei

Cu doar 50 de calorii la 100 grame, cireșele sunt prietenoase cu silueta, fiind recomandate în curele de slăbire. Grație conținutului ridicat în apă, dar și datorită potasiului din compoziție, aceste fructe au un efect diuretic excelent. Iar odată cu urina sunt eliminate și toxine, deci ai parte și de detoxifiere.

În plus, cireșele, prin vitaminele B1, B2 și B6, susțin metabolismul, aspect foarte util atunci când ai în vedere pierderea câtorva kilograme.

O cană de cireșe aduce un aport mare de fibre, ceea ce îți conferă sațietate un timp îndelungat.

Antocianinele (flavonoide responsabile de diversele nuanțe de roșu) din compoziția cireșelor activează o moleculă ce contribuie la arderea grăsimii și împiedică depozitarea ei.

Cum moderația aduce echilibrul, cireșele pot fi consumate în cantitate de 300-400 grame pe parcursul unei zile de cei care doresc să își mențină greutatea.

Îmbunătățirea somnului

Un fapt mai puțin cunoscut este acela că, cireșele, se numără printre cele câteva alimente bogate în melatonină. Aceasta este rapid absorbită în sânge și, împreună cu melatonina secretată de către organism, acționează ca un somnifer natural. Cireșele, ca și vișinele de altfel, nu doar că „aduc” somnul, ci îmbunătățesc și calitatea lui, motiv pentru care sunt recomandate persoanelor care suferă de tulburări de somn. De asemenea cireșe sunt implicate în scăderea cortizolului, a anxietății dar și în îmbunătățirea dispoziției.

Sănătate intestinală

Cireșele au reale beneficii asupra microbiomului intestinal, datorită faptului că sprijină dezvoltarea bacteriilor bune din intestin.

Cireșele au rolul de a facilita tranzitul intestinal, stimulând în același timp refacerea celulelor intestinale. Efectul ușor laxativ al cireșelor se datorează, pe de o parte fibrelor solubile pe care le conțin, iar pe de altă parte, sorbitolului și xilitolului, substanțe care nu se absorb la nivel de intestin, dar care atrag aici apa, înmuind astfel scaunul și stimulând contracțiile musculaturii pereților intestinali favorizând, deci, tranzitul.

Promovarea tinereții

Alături de antocianine și quercetină, betacarotenul este un antioxidant foarte important pentru organism care are, printre altele, proprietăți anticancerigene, antiinflamatoare și anti îmbătrânire, prin protecția pe care o oferă împotriva razelor solare.

După cum spuneam, cireșele sunt fructele cu cel mai mare conținut de antioxidanți. Antioxidanții sunt substanțe care contracarează efectele radicalilor liberi răspunzători de stresul oxidativ și de apariția semnelor îmbătrânirii premature. Potrivit cercetătorilor, un pahar de suc de cireșe sau de vișine pe zi are capacitatea de a încetini procesul de îmbătrânire.

Sănătate musculară și articulară

Polifenolii, carotenoizii, vitaminele C și E sunt cele care determină proprietățile antioxidante și antiinflamatorii ale cireșelor și le implică în ameliorarea durerii, a inflamațiilor și a rigidității articulare. Studiile au demonstrat că sucul de cireșe reduce stresul oxidativ și inflamația ce apar în urma activităților fizice intense. Asta calmează durerile musculare și susțin o recuperare mai rapidă după antrenamente.

Cireșele ca atare sau extractul de cireșe poate ajuta, de asemenea, la scăderea nivelului de acid uric din sânge și la ameliorarea simptomelor gutei.

Sănătatea creierului

Cireșele mențin sănătatea creierului și previn pierderea memoriei. Antocianinele din cireșe protejează celulele creierului împotriva stresului oxidativ, sprijină prevenirea formării plăcilor aterosclerotice și a apariției bolilor neurodegenerative cum ar fi demența.

Ajutor în frumusețe

Aceste fructe conțin cantități semnificative de vitamine B și C, care, pe lângă numeroasele beneficii, sunt un adevărat ajutor al podoabei capilare. Așadar, dacă părul tău este fragil și lipsit de strălucire, îți recomand să consumi cu încredere cireșe. Acestea te pot sprijini în restabilirea sănătății părului, prin fortificarea foliculilor și menținerea unul nivel de hidratare optim al scalpului.

Zdrobite și aplicate pe piele, sub formă de mască, cireșele refac tonusul pielii obosite, ajutând-o să redevină hidratată și catifelată. Măștile naturale cu cireșe ajută și la menținerea tinereții tenului și la stoparea adâncirii ridurilor.

Iată rețeta unei măști pe bază de cireșe: un pumn de cireșe fără sâmburi se mixează iar pasta obținută se aplica pe față. După 20 de minute, tenul se va clăti cu apa minerală sau cu apa fără calcar.

Ceaiul obținut din codițe de cireșe ajută la ameliorarea celulitei.

Sănătate cardio  vasculară

Beneficiile cireșelor asupra tensiunii arteriale sunt date de prezența polifenolilor prin calitățile lor antioxidante, a potasiului care reglează ritmul cardiac și stimulează diureza amplificând astfel eliminarea sodiului în exces, dar și de quercetina, bioflavonoid ce sprijină relaxarea musculaturii vaselor de sânge și suplețea lor.

Au un conținut ridicat de vitamina C și o cantitate semnificativă de bioflavonoizi, antioxidanți ce au rolul de a îmbunătăți circulația sanguină prin dilatarea arterelor mici.

Cireșele sunt bogate în pectină, o fibră solubilă ce sprijină scăderea nivelului de colesterol “rău”, răspunzător, printre altele, de apariția bolilor de inimă.

În plus, antioxidantul quercetina, luptă cu radicalii liberi care cresc riscul apariției de inflamații la nivelul inimii.

Pot fi consumate și de către cei cu diabet

Cireșele au un indice glicemic extrem de redus, adică 22, comparativ cu alte fructe, cum ar fi fructele de pădure (indice glicemic 40) sau caisele (indice glicemic 57). Prin urmare, cireșele nu determină creșteri semnificative ale glicemiei, de aceea pot constitui o gustare delicioasă și lipsită de riscuri pentru persoanele diagnosticate cu diabet zaharat.

Prevenirea cancerului

Antocianinele, betacarotenul, vitamina C și quercetina sunt antioxidanții prezenți în cireșe implicați în prevenția apariției cancerului. Studiile arată că cianidina, flavonoidă din grupul antocianinelor, împiedică proliferarea celulelor canceroase dar și mutațiile genetice care o cauzează. Prin urmare, soiurile de cireșe intens colorate au potența cea mai ridicată (de 3 ori mai mare), 2/3 dintre antocianine aflându-se în coajă.

Prin acidul elagic, un alt antioxidant din compoziție, cireșele întârzie apariția și limitează dezvoltarea tumorilor maligne.

Fibrele conținute de cireșe sunt eficiente mai ales în prevenirea apariției cancerului gastric sau al celui de colon.

Pentru că sunt bogate în provitamina A, cireșele contribuie la creșterea acuității vizuale și mențin sănătatea țesuturilor (piele, mucoase, epiteliu).

Indiferent de tipul de cireșe pe care îl alegi, este important să le consumi în stare proaspătă. Preparate termic își pierd din proprietăți. Pot fi însă congelate, cu păstrarea, aproape în totalitate, a beneficiilor.

Alături de fructe și codițele de cireșe au proprietăți curative.

Beneficiile cozilor de cireșe

Conținutul ridicat de flavonoizi și săruri de potasiu, le conferă proprietăți puternic diuretice, depurative, antiinflamatoare și detoxifiante.

Cozile de cireșe pot fi consumate sub formă de ceai sau suplimente naturale.

Ceaiul din codițe de cireșe este cunoscut și apreciat pentru efectul său puternic diuretic. O cană cu ceai din cozi de cireșe ajută la combaterea retenției de apă și a durerilor cauzate de infecțiile urinare.

Ceaiul de cozi de cireșe combate tusea, calmând de asemenea simptomele gripei și ale răcelii.

Decoctul de cozi de cireș poate fi folosit în tratamentul reumatismului. Se fac băi locale folosind o mână de cozi de cireș la un litru de apă.

Extractul din cozi de cireșe este unul din cele mai bune anticelulitice, diuretice și depurative cunoscute. Este, de asemenea, un excelent adjuvant în cistite și infecții renale recurente, valori ridicate ale ureei și creatinei din sânge, prevenirea litiazei renale, retenție de apă în țesuturi.

La nivelul celulitei, extractul de cozi de cireșe acționează pe trei căi simultan:

-stimulează rinichii să elimine excesul de apă din organism, ajutând la reducerea țesutului adipos;

-reduce inflamația, două categorii de principii active din componența sa (flavonoidele și antocianii) având efecte antiinflamatoare puternice;

-intervine în metabolismul grăsimilor, blocând într-o anumită măsură formarea de țesut adipos în exces.

După cum vezi, într-un mod simplu și natural poți aduce farmacia naturii la tine în farfurie. De mâncat, oricum mănânci zilnic. Ce-ar fi să o faci în mod conștient și cu prețuire pentru corpul tău, hrănindu-l și cu aceste adevărate alimente-medicament? Încearcă și împărtășește cu noi/mine ce ai observat după consumul susținut de cireșe, acum în sezonul lor.